Colul lezional
“Colul lezional” sau “rana pe col” reprezinta o cauza foarte frecventa de prezentare a pacientelor (de cele mai multe ori indusa) in cabinetele de ginecologie.
La persoanele tinere (in adolescenta), cel mai frecvent aceasta conditie, diagnostic, nu are niciun substrat patologic, fiind o simpla ectopie (ectropion) – prezenta mucoasei endocervicale (din interiorul canalului cervical) la nivel exocervical (suprafata externa, vizibila a colului uterin). In acest caz nu se impune nici un fel de tratament (nicidecum cel chirurgical – “cauterizarea pe col”), ci numai urmarirea colposcopica si citologica anuala (examen PAP). Trebuie cunoscut insa, ca acest lucru predispune pacienta la aparitia cervicitelor, inflamatii ale colului uterin, din cauza unei mai usoare infectari microbiene (Chlamydia trachomatis, neisseria, specii din grupul mycoplasma, etc.) cu aparitia unei secretii vaginale mai abundente.
Cand ne aflam in fata unei paciente ce prezinta macroscopic o “leziune” la nivelul colului uterin, trebuie efectuat examenul citologic cervico-vaginal (examenul Babes Papanicolau) si examenul colposcopic. Atunci cand la colposcopie se pun in evidenta modificari patologice, se poate recurge la metode diagnostice mai invazive precum biopsia cervicala, excizia cu ansa diatermica (ERAD), conizatia colului uterin – ce pot exclude (prin trimiterea pieselor de excizie la examen anatomopatologic) sau confirma o leziune premaligna sau chiar maligna (cancer de col uterin) a colului uterin.
Managementul “leziunilor” colului uterin
Cum am amintit mai sus, la pacientele tinere, la care in urma investigatiilor citologice, colposcopice si infectioase (culturi bacteriene de la nivelul colului uterin) nu s-a evidentiat nimic patologic, simpla urmarire anuala este suficienta.
In cazul leziunilor inflamatorii (cervicite), tratamentul antibiotic si antiinflamator este salutar si trebuie tratat si partenerul sexual (infectiile se pot transmite, de cele mai multe ori, pe cale sexuala, ).
Cand examenul colposcopic evidentiaza o leziune suspecta, se recurge la una din metodele de bipsie (in functie de gradul si extensia leziunii). Tratamentul ulterior depinde de rezultatul anatomo-patologic. Astfel, in cazurile de neoplazie cervicala intraepiteliala (CIN 1,2,3), se recurge la simpla supraveghere cito-colposcopica (CIN 1,2) sau eventuala excizie chirurgicala (ERAD sau conizatia colului uterin). In rare cazuri (CIN 3), la paciente ce nu isi mai doresc sarcini ulterioare, la varste de peste 35-40 de ani si la care exista patologie uterina (fibroame uterine, adenomioza, etc.) sau ovariana (tumori ovariene suspecte) se poate recurge chiar la histerectomie (laparoscopica).
In cazul cancerului de col uterin, tratamentul este unul complex, multidisciplinar, corespunzator pentru fiecare stadiu tumoral.
Supravegherea citologica si colposcopica post-tratament este obligatorie si se face in functie de leziunea diagnosticata (anatomopatologic).