Endometrioza reprezinta o afectiune dureroasa (de cele mai multe ori) a femeii tinere, in perioada fertila, ce este caracterizata printr-o rata mare de recidiva post operatorie. Din aceasta cauza s-a emis ipoteza (FALSA!!!) ca endometrioza nu se poate trata, ca nu se poate vindeca.
“There is no cure for Endo” – FALSE!!!
Reprezinta o patologie frecvent intalnita in populatia tanara (25-40 de ani), afectand 10-15% (procentul variaza in functie de statistici) din populatia *feminina.
Endometrioza, boala mult subdiagnosticata la noi in tara, poate prezenta multiple forme clinice si ecografice (imagistice – un rol important in diagnosticul si stadializare a bolii il are examenul RMN pelvin – cu protocol ENDO).
Endometrioza este stadializata (chirurgical – laparoscopia exploratorie), astfel exista patru stadii ale bolii:
|
STAGE |
AMERICAN SOCIETY OF REPRODUCTIVE MEDICINE SEVERITY CLASSIFICATIONS |
|
STAGE I |
MILD |
|
STAGE II |
MINIMAL |
|
STAGE III |
MODERATE |
| STAGE IV |
SEVERE |
Din punct de vedere al etiopatogeniei, endometrioza reprezinta dezvoltarea mucoasei uterine normale (endometrul) in alte zone decat unde este prezenta in mod normal; endometrul reprezinta stratul intern al uterului, locul de implantare al sarcinilor fiziologice.
Etiologia si patogenia endometriozei sunt departe de a fi elucidate – sunt cunoscute diverse teorii, insa cel mai probabil exista o combinatie a acestora.
Cel mai frecvent, endometrioza se manifesta prin dureri pelvine cronice si infertilitate; in 20-25% din cazuri este asimptomatica.
Orice pacienta ce se prezinta la medicul specialist cu dureri pelvine cronice, dureri in timpul menstruatiei trebuie suspicionata de endometrioza. Acest diagnostic ar trebui sa fie suspicionat primul, si nu ultimul, asa cum se intampla de multe ori; astfel, diagnosticul este intarziat, iar boala evolueaza catre forme severe, cu infiltrarea organelor pelvine.
Analizele de laborator au un rol minor (am putea spune ca nu au nici un rol) in diagnosticul de suspiciune al endometriozei. Cel mai cunoscut marker biologic folosit este/a fost CA-125. Din pacate acesta nu are nici sensibilitate, nici specificitate in diagnosticul endometriozei; exista forme severe de endometrioza in care analiza este absolut normala, insa exista si reversul, in care markerul este crescut din cauza altei patologii.
Examenul ecografic (facut de catre specialisti experimentati) are un rol important atat in diagnosticul endometriozei intraperitoneale (endometrioamele ovariene – aspect ecografic caracteristic) cat si extraperitoneale – noduli endometriozici profunzi ai spatiului recto-vaginal.
Examenul RMN cu protocol Endo realizat in centre specializate are un rol extrem de important in stadializarea bolii si planificarea interventiei chirurgicale.
In functie de simptomatologia pacientei, pentru completarea investigatiilor si pentru planificarea tipului de interventie chirurgicala, se mai pot efectua investigatii suplimentare:
- examenul colonoscopic
- hidro-colono-CT
- cistoscopia
- urografia cu subsatanta de contrast
- teste neurologice
- examinari radiologice – examen CT toracic, abdominal
Principalele scopuri ale tratamentului sunt reducerea/eradicarea simptomatologiei, excizia focarelor endometriozice si preventia aparitiei de noi focare/noduli endometriozici.
Tratamentul chirurgical, asociat cu diverse modalitati de tratament medicamentos si cu suportul psihologic, pot ameliora calitatea vietii pacientelor cu endometrioza; de cele mai multe ori, insa, acest tratament multimodal nu este insa pe masura asteptarilor pacientelor.
*Au fost descrise cazuri de endometrioza si la barbati