Cancerul ovarian reprezinta cea mai grava maladie ginecologica oncologica. Reprezinta a cincea cauza de deces de cauza oncologica si al zecelea cancer ca frecventa in SUA.
Dintre cancerele genitale, cancerul ovarian are cea mai mare rata de deces, aceasta datorandu-se atat detectiei intr-un stadiu avansat al bolii, cat si a agresivitatii mari a bolii.
Generalitati despre cancerul ovarian:
– peste 20.000 de americani sunt diagnosticati in fiecare an cu cancer ovarian
– factorii de risc ai aparitiei cancerului ovarian sunt: istoricul familial, varsta inaintata, obezitatea, tratamentele de fertilitate
– daca este diagnosticat in stadii incipiente, rata de supravietulire este de 94% la 5 ani
– modalitatile terapeutice includ chirurgia, chimioterapia, radioterapia
*Recent, Praga 2018 – exista loturi de pacienti diagnosticati in stadii avansate ale bolii (IIIC, IV) la care chirurgia radicala extensiva (echipe chirurgicale experimentate) asociata cu tratamentul adjuvant offer rate de supravietuire la 5 ani de peste 90-95% !!!
Diagnosticul Cancerului Ovarian
Simptomatologia cancerului de ovar, in stadii incipiente, este rareori prezenta; este de cele mai multe ori nespecifica, mimand tulburari ale tractului urinar, tulburari digestive sau sindromul premenstrual.
Inital, boala se poate manifesta prin:
– durere pelvina, la nivelul abdomenului inferior
– durere la nivelul coloanei lombare
– urinari frecvente
– tulburari digestive: indigestie, dureri retrosternale, constipatie
– dureri in timpul contactului sexual
Cand boala avanseaza pot aparea greturile, varsaturile, scaderea ponderala, dispneea, oboseala, scaderea apetitului alimentar.
Epidemiologie. Factori de risc/protectie.
Majoritatea cancerelor ovariene apar dupa instalarea menopauzei, mai ales dupa 60 de ani; rareori, cancerul ovarian poate aparea inainte de 40 de ani.
Femeile ce au nascut cel putin o data, mai ales pana la varsta de 25 de ani, au un risc mult mai mic de aparitie a bolii fata de cele ce nu au nascut niciodata; astfel, cu cat numarul de nasteri este mai mare, cu atat riscul de aparitie a cancerului este mai mic. Alaptatul este, de asemenea, un factor de protectie.
Contraceptivele orale au de asemenea un rol protectiv in aparitia neoplasmului ovarian, prin acelasi mecanism ca si al sarcinii. Astfel, numeroase studii arata ca BCP (birth control pills), folosite pe perioada mai indelungata (> 3 ani), reduc la jumatate riscul de aparitie a cancerului ovarian.
Tratamentele de stimulare ovariana au un rol negativ asupra riscului de aparitie a cancerului ovarian. Atunci cand sunt folosite mai mult de un an pana la aparitia sarcinii, ele cresc riscul de aparitie a OC (ovarian cancer).
Pacientele diagnosticate cu cancer de san au, de asemenea, un risc crescut de aparitie a cancerului overian; din aceasta cauza, pacientele ce au fost diagnosticate cu neoplasm mamar, trebuie investigate pentru anomaliile genelor BRCA1 si BRCA2.
Obezitatea creste riscul de aparitie a multor neoplazii genitale (cancer endometrial, cancer mamar) printre care si cancerul ovarian. Astfel, un BMI (body mass index) mai mare de 30, reprezinta un factor de risc in aparitia cancerului ovarian.
Chirurgia in sfera genitala se pare ca ar reduce riscul de aparitie a OC; ligatura tubara ar reduce riscul de aparitie la 33%, iar histerectomia totala la 66%.
Endometrioza – o patologie atat de frecventa si subdiagnosticata la noi in tara – creste riscul de aparitie a OC cu 30%.
Stadializarea cancerului ovarian ar putea fi sumarizata astfel:
– stadiul I – boala afecteaza doar ovarele (uni/bilateral), fara a se raspandi la organele invecinate
– stadiul II – boala afecteaza in afara ovarelor, si alte organe pelvine: uterul, trompele uterine, vezica urinara, rectul.
– stadiul III – boala afecteaza in afara organelor pelvine, si organe situate in abdomenul superior sau ganglionii limfatici abdomino-pelvini.
– stadiul IV – boala este raspandita in afara cavitatii peritoneale; astfel, pot fi invadate, ficatul, splina, plamanii, etc.
Examenul clinic (examenul ginecologic) poate evidentia formatiuni tumorale pelvine, de consistenta crescuta; de asemenea, istoricul familial si personal sunt foarte importante.
Examanele paraclinice importante sunt reprezentate de markerul tumoral CA-125 (nu are speccificitate si sensibilitate), examenul ecografic pelvin, examenul RMN, examenul CT.
Laparoscopia exploratorie are un rol deosebit de important in diagnosticul, stadializarea si, uneori, tratamentul OC. Se pot evita astfel multe laparotomii inutile, iar uneori, in stadii incipiente (la tumori cu grad scazut de invazivitate,la paciente tinere ce nu au sarcini), poate fi singurul tratament chirurgical.
Alte investigatii necesare pot fi: colonoscopia, examenul cistoscopic, paracenteza (extragerea lichidului de ascita, atunci cand exista, cu trimiterea acestuia la examen citologic), punctia-biopsia ghidata ecografic sau CT.
TRATAMENTUL
Ca in majoritatea patologiilor oncologice, tratamentul OC este multimodal. Un rol central il are chirurgia, care este de cele mai multe ori tratamentul initial. Alaturi de ea, un rol important il au chimioterapia, radioterapia, hormonoterapia si imunoterapia.
Chirurgia de exereza reprezinta tratamentul principal al cancerului ovarian. Excizia poate cuprinde in afara organelor genitale (ovare, uter, trompe uterine), si ganglionii limfatici pelvini si lombo-aortici, peritonelui parietal si visceral, segmente ale tubului digestiv, vezica urinara (partial sau total).
Putem spune ca tratamentul chirurgical al cancerului ovarian este cel mai complex tratament chirurgical din sfera oncologica ginecologica si ca trebuie facut de ginecologi cu experienta in chirurgia ginecologica, si in echipe complexe chirurgicale – ginecolog, chirurg, urolog, chirurg toracic.
Chirurgia in OC poate fi impartita in chirurgie cu intentie de radicalitate (in care nu mai exista macroscopic tesut tumoral dupa interventie) si in chirurgie de citoreductie, atunci cand boala depaseste cavitatea abdomino-pelvina. Aceasta din urma are ca scop ameliorarea simptomatologiei si o eficacitate mai mare a chimioterapiei.
Chimioterapia este extrem de importanta in algoritmul de tratament al OC, avand rol de consolidare a efectelor tratamentului chirurgical sau uneori, de a scadea volumul tumoral si a permite o chirurgie cu intentie de radicalitate.