Prolapsul genital reprezinta o problema de sanatate importanta atat la noi in tara cat si mondiala.
Incidenta prolapsului genital (cunoscuta sub denumirea de ‘ruptura de perineu’) este in crestere datorita cresterii mediei de varsta la nivel mondial, a cresterii incidentei obezitatii si a diabetului zaharat si, de asemenea, a cresterii procentului de nasteri pe cale vaginala.
Reprezinta o problema ‘spinoasa’ din punct de vedere chirurgical datorita marii varietati a cazuisticii, a gradului prolapsului genital si a compartimentului afectat, precum si a tipului de interventie adecvat.
CE ESTE PROLAPSUL GENITAL? (POP)
POP sau ‘ruptura de perineu’ reprezinta coborarea, fie a peretelui anterior vaginal impreuna cu peretele posterior al vezicii urinare (atunci cand este afectat compartimentul anterior), fie a peretelui posterior vaginal impreuna cu peretele anterior rectal (afectarea compartimentului posterior); coborarea uterului sau a bontului vaginal (posthisterectomie – extirparea uterului) – prolapsul compartimentului apical.
De cele mai multe ori afectarea este multicompartimentala, acest lucru facand ca decizia chirurgicala sa fie si mai dificila.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PROLAPSULUI GENITAL
Tratamentul chirurgical al POP are ca scop restabilirea anatomiei regionale precum si refacerea defectelor anatomice
Caile de abord ale chirurgiei POP pot fi:
– calea vaginala – prima folosita – are ca avantaj recuperarea postoperatorie rapida si faptul ca poate fi folosita anestezia loco-regionala (rahianestezia)
– calea abdominala clasica – din ce in ce mai putin folosita datorita multiplelor reactii adverse postoperatorii – dureri postoperatorii cronice
– calea abdominala minim invaziva – laparoscopica, mai nou tehnica robotica – a devenit ‘Gold Standard’ in tratamentul acestei patologii
CURA CHIRURGICALA LAPAROSCOPICA A PROLAPSULUI GENITAL – Pregatirea preoperatorie
Orice interventie chirurgicala din sfera uro-ginecologica necesita un tratament trofic local (tratament intravaginal cu hormoni estrogeni sau derivati ai acestora); de asemenea, examenul citologic cervico-vaginal – ex Papanicolau – este obligatoriu inainte de interventie; ecografia pelvina +/- biopsia endometriala se impun pentru a exclude o patologie maligna sau premaligna; evaluarea urodinamica are, de asemenea, un rol important in cazuri selectionate.
*Interventia chirurgicala are loc sub anestezie generala, cu pacienta pozitionata cu membrele pelvine flexate (30-45 grade); un lucru foarte important in tehnica chirurgicala este ocupat de manipulatorul uterin (instrument cu ajutorul caruia, cel de-al doilea ajutor chirurgical poate mobiliza favorabil uterul); trusa de laparoscopie utilizata este o trusa tipica pentru histerectomie laparoscopica; mesele folosite sunt de polipropilena, iar firele de sutura folosite sunt fire neresorbabile – PDS 2/0, Ethibond Excel 0, etc.
Din punct de vedere practic, chirurgul realizeaza o suspensie (ridicare) a bontului vaginal (daca pacienta a suferit extirparea uterului) sau a uterului; acesta se ancoreaza la nivelul ligamentelor vertebrale lombo-sacrate sau la nivelul peretelui lateral abdominal (varianta ‘tension-free’). De multe ori, datorita asocierii cu incontinenta urinara la efort, noi realizam si un procedeu chirurgical concomitent de tratament al acstei conditii; se poate realiza fie prin plasarea unei alte mese/‘bandelete’ (de polipropilena) prin abord vaginal, fie prin colposuspensia tip Burch (realizata tot prin abord laparoscopic).
Recuperarea postoperatorie este rapida, cu dureri postoperatorii minime, spitalizarea fiind de 1-2 zile. Pacienta isi poate relua activitatile socio-profesionale in aproximativ o saptamana de la operatie.